East European Comic-Con 2019

Ca in fiecare an, East European Comic-Con este un eveniment astepta cu sufletul la gura de toti cei care se bucura de filme, seriale, benzi desenate, gaming, si multe altele. Asteptarile sunt mari, dar stim dinainte ca ne vor fi nu doar implinite, ci si depasite.

Anul acesta am avut sansa de a ii vedea pe Paul Wesley (“The Vampire Diaries”), Carice van Houten (“Game of Thrones), Vladimir Furidk (“Game of Thrones”), Nicholas Brendon („Buffy The Vampire Slayer”), Manu Bennett (“Spartacus”, “Arrow”), Adam Brown (“The Hobbit”), Staz Nair (Qhono din “Game of Thrones”, care va fi și co-host al panel-urilor cu actori) și David Raynolds („The Travelers”, “Wayward Pines”), acesta din urmă acordând autografe și fotografiindu-se cu doritorii în schimbul unor donații redirecționate unei cauze nobile și anume unui orfelinat din Moldova.

Chiar daca ultimul sezon (sau ultimele sezoane) din GoT au fost slabe, putem sa ne bucuram de tot ce a insemnat si sa mergem sa ii vedem in fata noastra pe Mellisandre si The Night King. Iar daca nu e suficient, avem ultima sansa de a ne face poza pe Tronul de Fier (the Iron Throne), adus special pentru Comic Con.

O surpriza mare a fost Paul Wesley, pe care nu cred ca multi se asteptau sa il vada. Pentru mine, ca fan The Vampire Diaries si The Originals, a fost o surpriza foarte placuta.

Actorii sunt desigur ce atrag cei mai multi oameni, dar nu sunt cea mai importanta parte a comic-conului. Cel mai important este atmosfera, bucuria tuturor de a fi acolo, libertatea de a ne exprima si a fi noi insine. Este ceva special sa stii ca esti ca la o mare petrecere cu mii de oameni care au aceleasi pasiuni ca tine. Timp de 3 zile apucam sa descoperim oameni, jocuri, arta, muzica si multe altele.

Dintre paneluri, tot Manu Bennett ramane cel mai bun entertainer, care stie cum sa tina publicul implicat, cum sa scoata mereu cate-o anecdota. Ca intotdeauna, ne-a vorbit despre cultura lui, Maori, terminand cu un Haka. Dupa Comic Con, el a facut din nou un turneu prin Romania, postand foarte entuziasmat despre tot ce descopera. Ma bucur sa stiu ca va veni si la Comic Con in Cluj-Napoca, pentru ca sigur va fi fenomenal si atunci.

La polul opus, Vladimir Furdik, aka “The Night King”, a avut unul dintre cele mai slabe paneluri din cate am vazut. El este la origine cascador, nu actor, care poate s-a simtit. Problema cea mai mare a fost greutatea de intelegere si exprimare in engleza. Staz Nair a facut tot posibilul sa ii traduca in rusa si sa anime discutia. Prima regula in improvizatie este “Yes and”, adica atunci cand ti se pune o intrebare sa vii si tu cu o contributie care sa duca mai departe conversatia. Vladimir nu incerca prea tare sa aduca el mai mult decat un raspuns scurt la intrebari. Au fost si vreo 2-3 exceptii, dar cam atat.

Carice van Houten, sau Mellisandre, a fost o aparitie foarte placuta. In primul rand, ma bucur sa vad o femeie la un panel, lucru mai rar. Apreciez faptul ca anul acesta au fost foarte putine intrebari “cringe” si publicul a evoluat in ce intreaba. Pe de-alta parte, au fost multe intrebari legate de ce ar fi vrut personajul sa faca, sau legat ce s-a zis in sezonul 3 episodul x, foarte specifice. In mod clar, intrebarile puteau fi adresat celor care scriu episoadele, nu actorilor, dar am apreciat cat de mult a incercat Carice sa dea un raspuns la fiecare, sa se gandeasca ce ar fi facut personajele, ce s-ar fi intamplat. Chiar a fost o prezenta foarte buna si apreciata.

Pe langa paneluri, asa cum am zis, Comic-Con inseamna o experienta, in care ai ce sa faci zile intregi, oameni de vazut, lucruri de cumparat. Dupa atatea editii stii la ce sa te astepti, ceea ce este bine, dar au fost si multe activitati noi. Experientele VR au avut mai mare amploare ca oricand. Au fost multe standuri de la care sa cumperi jocuri, accesorii, carti, postere, stickere. Trebuie multa vointa sa nu vrei sa iei cate ceva de peste tot.

Per total, Comic-Conul a fost din nou un succes. Mi se pare impresionat cat de mare e, vazand cata munca intra pentru asa ceva. Au fost si cateva mici probleme, de exemplu cand in ziua a doua a fost sold-out si nu era clar daca mai intra oameni sau nu, fiind afara si cei cu abonament. Dar toate s-au rezolvat rapid si fara probleme.

Pentru mine, Comic-Con este intotdeauna o mare bucurie, cateva zile in care simt ca o parte din mine iese la iveala si e libera. Ma simt ca un copil care se bucura de orice. Cu siguranta ne vedem si la urmatorul!

Leave a Reply