By Simona Mihalca 
Într-o lume a informației rapide și a trendurilor de consum, discuțiile despre nutriție, sănătate și sustenabilitate sunt tot mai prezente, adesea duse la extrem. Chiar dacă sunt pasionată de aceste subiecte și mă informez constant, nu știu dacă reușesc să aplic tot ce aflu. Tocmai de aceea, am apreciat dialogul cu Marius Maftei, fondatorul băcăniei Natura în Bucate din Brașov. Chiar dacă nu am fost de acord cu el în toate privințele, am apreciat deschiderea și disponibilitatea de a discuta. Acesta este, de fapt, un punct de pornire esențial în orice conversație constructivă: să fii dispus să asculți și să vrei să înveți.
Marius a început prin a-mi povesti cum a luat naștere Natura în Bucate, nu dintr-un plan de afaceri, ci dintr-o nevoie simplă: “Acum 10-11 ani, noi, ca familie, ne duceam să luăm prânza de aici, carnea de acolo, legumele de unde voiam. Eram nevoiți să mergem în 6-7 locuri, să facem 4-5 ore, ca să avem mâncare curată și să știm sursele. Nu găseam nicăieri totul la un loc.” Din această frustrare a apărut ideea de a crea un spațiu care să adune produse de calitate, autentice, de la producători ce împărtășesc aceeași viziune. Misiunea a fost de la început una clară: “să vedem mâncarea curată, autentică”, un principiu care se aplică de la felul în care sunt făcute mezelurile, până la pâinea cu maia.
Un aspect important al discuției a fost cel al legăturii dintre modificările genetice din industria alimentară și creșterea intoleranțelor moderne. “Toate intoleranțele astea la gluten, la lactoză, de unde pleacă? Pleacă de la modificarea genetică a grâului, în primul și în primul rând”, a afirmat Marius. Același principiu, a susținut el, se aplică și lactozei, unde “modificarea genetică a animalelor” a schimbat compoziția laptelui. Un exemplu interesant a fost toleranța la lactoză: “sunt oameni care vin la noi, sunt intoleranți la lactoză, n-au nicio problemă să ia produsele de bivoliță sau de capră”, pentru că aceste specii nu au fost la fel de afectate de intervențiile genetice.
Deși sunt de acord că supra-procesarea și chimicalele dăunează, afirmațiile sale tranșante merită aprofundate. Este important să nu demonizăm tehnologiile genetice modificate, precum organismele modificate genetic (GMO), fără să înțelegem temeinic ce reprezintă acestea și ce rol pot juca în hrănirea populației globale. Pana la urma acum 200 de ani, toata lumea mânca organic, și totuși speranța de viață era speranța medie de viață era de aproximativ 30-40 de ani, influențată de sărăcie, boli infecțioase și foamete cronică. Desigur, este esențial să continuăm monitorizarea și reglementarea acestor tehnologii pentru siguranța consumatorilor și a mediului, dar respingerea lor din motive ideologice sau neinformate poate împiedica progresul în domeniul agriculturii durabile și echitabile.
Discuția a atins și tema prețurilor, Marius recunoscând că au fost percepuți ca o “locație premium, ca o locație nu neapărat scumpă dar mai scumpă”. El a explicat că acest lucru este firesc, deoarece “nu putem să aducem crenvurști la 20 de lei pe kilogram, că nu există.” După 2021, însă, a observat o schimbare în comportamentul consumatorilor, pe care a atribuit-o atât factorilor psihologici post-pandemie, cât și unui “argument economic”. Ca răspuns la această situație, a dezvoltat o soluție neconvențională pentru a face produsele mai accesibile. “De un an jumate am zis așa că vreau ca orice om care intră la noi să-și permită cu adevărat”, a spus el. Soluția este un abonament, pe care “o să-l împarți cu trei familii” și care oferă “acces la prețul de producător”. Astfel, a explicat Marius, oricine își poate permite să aibă o alimentație sănătoasă, iar abonamentul poate fi împărțit pentru a veni în ajutorul celor apropiați.
Un punct asupra căruia am căzut de acord este beneficiul de a încuraja micii producători și a cumpăra local. Motivele sunt multiple și evidente: pentru sănătate, pentru economie, pentru mediu. “Dacă ne axăm foarte mult pe produse locale, cred că toată lumea are de câștigat”, a spus Marius. Totuși, pe măsură ce a insistat asupra conceptului de “producători locali”, am simțit o oarecare sensibilitate. Într-un context politic în care lozincile despre “producătorii noștri” sunt deseori cooptate de mișcări ultranaționaliste, cărora mă opun profund, e important să privim lucrurile cu nuanțe. De altfel, chiar și în băcănia lui Marius, pe lângă rafturile pline de produse românești, am observat o selecție excelentă de produse grecești, spaniole și portugheze. Acest lucru demonstrează că o afacere locală poate fi deschisă către diversitate, fără a-și pierde autenticitatea. Ideea de a susține producătorii locali nu trebuie să devină un slogan exclusiv, ci o alegere conștientă, informată și deschisă.
Mi-ar fi plăcut ca dialogul nostru să meargă mai departe de conceptul de “local”. O gândire cu adevărat sustenabilă ar trebui să includă și alte aspecte cruciale, precum reducerea risipei de mâncare, eliminarea ambalajelor – mai ales că băcănia oferă și produse vrac – și o educație a consumatorilor. Marius a abordat și subiectul unui stil de viață sănătos, insistând că acesta este un echilibru între alimentație, mișcare și mentalitate. “Ești ceea ce mănânci”, a spus el, “un proverb foarte pur românesc”.
Dacă ar trebui să facă un top cu cinci produse esențiale din selecția lor pe care să le recomande cuiva, Marius ar alege o brânză maturată de lapte de bivoliță, o salată de icre cu perle de păstrăv, o sticlă de vin rose, o zacuscă de ghebe și un săpun de la brandul Cheia.
Vă îndemn să reflectați cu atenție asupra alimentelor pe care le consumăm zilnic. Să ne întrebăm care este cu adevărat prețul din spatele produselor pe care le punem în farfurie, nu doar cel de pe etichetă, ci și costurile reale de producție, impactul asupra mediului și asupra comunităților locale. Haideți să ne amintim cât de important este să susținem afacerile locale, fie că sunt ale oamenilor pe care îi cunoaștem, fie ale celor în care credem, pentru că astfel contribuim la o economie mai sănătoasă, la reducerea poluării și la păstrarea unui mod de viață sustenabil. Alegerea noastră de astăzi poate face diferența pentru mâine.