Tag: recenzie

Posted on

Concert Dark Tranquillity si Ensiferum la Arenele Romane (Open Air) – 15 mai 2022-Recenzie

Well I have to tell you a story!

Am ajuns la acces cand prima trupa incepea show-ul, se auzea bine rau si am fost impresionata inca de la primele note. Surpriza mare a fost in momentul in care am vazut pe scena fetele de la GWENDYDD, trupa de melodic death metal/metalcore  originara din Bulgaria care m-au facut sa ma indragostesc pe loc de muzica lor. Energia si starea de bine pe care au transmis-o catre noi au fost uimitoare, cu atat mai mult ca vorbim de prima trupa care urca pe scena in seara asta.

© Carlos Funes

Pauza dintre trupe a fost de doar 15 minute, nemaipomenite pentru a-ti trage sufletul si a te hidrata pentru urmatoarea trupa. Si, man, cum a fost urmatoarea trupa… 🙂

© Carlos Funes

Au urcat pe scena germanii de la  PYOGENESIS, trupa de alternative rock / gothic metal cu mult chef de distractie. Am ras cu lacrimi pe tot parcursul show-ului, au avut toata energia din lume si ne au dat-o pe toata cat au stat pe scena. Pe langa membrii trupei pe scena a fost prezent si un baiat de la tehnic care a facut deliciul publicului.

© Carlos Funes

Situatia a devenit un pic mai serioasa o data cu urcarea pe scena a celor de la Ensiferum. Trupa deja cunoscuta si iubita pe la noi care au facut un spectacol pe cinste. Au echilibrat foarte bine atmosfera intre cele doua trupe si capul de afis al serii.

© Carlos Funes

Dupa inca 15 minute de pauza au urcat pe scena Dark Tranquillity iar entuziasmul publicului s-a simtit pe scena. Au deschis concertul cu melodia: ”Identical to None”, apoi au reusit sa pastreze publicul atent tot concertul. Au cantat 13 melodii, dintre care 4 de pe albumul ”Moment”. Concertul s-a incheiat fara bis cu piesa: ”Lost to Apathy” .

© Carlos Funes

In concluzie, de mult n-am mai fost la un concert atat de bine inchegat cap-coada. Toate trupele au fost cam in acelasi film din punct de vedere muzical dar si al energiei transmise noua.

Posted on

Moonspell si Bucovina la Arenele Romane (Open Air) – 12 mai 2022- Recenzie

Am fost intampinati in locatie de catre grecii de la Fragment Soul, o trupa de progressive/dark melancholic metal formata in 2016. Cu soarele in fata, trupa chiar a reusit sa creeze o melancolie generala in public. Partea buna, fiind intr-o zi de joi concertul, la ora 18:30 cand ei au urcat pe scena inca nu se stransesera mare parte din public. Alaturi de ei, e scena, a fost si solista ambre V, care pot spune ca a sunat chiar bine, vocea ei s-a integrat perfect atat cu vocea solistului Marc Durkee cat si cu instrumentalul trupei.

Scena fiind cucerita de doar 3 trupe in aceasta seara, am avut pauza de cate 30 minute intre prestatii, ocazie cu care am avut parte de o surpriza. Organizatorii au renuntat la achizita de jetoane, iar asta din start a omorat o coada si au transformat achizitia de bauturi un process mult mai usor si rapid. Nu cred ca am petrecut vreodata, la vreun concert, atat de putin timp la bar. 😊

Au urmat pe scena cei de la Bucovina, trupa de folk metal foarte cunoscuta si iubita intre metalistii autohtoni. Energia cu care au urcat pe scena este de apreciat, din pacate nu au reusit sa o extinda si asupra publicului, lucru recunoscut chiar de catre Crivat care a tinut sa ne spuna: “Aceasta zi este v-a ramane in istorie ca ziua in care la concertul nostru nu s-a dansat, nu am vazut wall of death, nimic.” Chiar daca nu a fost desmat in public, pot spune ca mi-am miscat corpul pe “Mestecanis”, “Spune tu vant” si inca cateva melodii care au risipit un pic nivelul de amorteala si lipsa de antrenament din pandemie.

Moonspell a fost headliner-ul serii, au urcat pe scena sa ne incante atat cu melodii noi cat si consacrate precum, “The Greater Good”, “Common Prayers”, “Night Eternal”, “Alma Mater”, “Scorpion Flower” si “Full Moon Madness” cu care au incheiat spectacolul. Show-ul a fost foarte bine inchegat, au reusit sa trezeasca un pic publicul si sa ne faca sa ne miscam. Un mare plus a fost jocul de lumini, care pot spune ca m-a impresionat. Mi-a dat impresia ca modul in care au folosit luminile a ajutat foarte mult la crearea unei povesti foarte bine conturata. Sa nu mai zic de faptul ca luminile roz au fost folosite prima data, in opinia mea, foarte frumos intr-un concert de metal.

Overall, acest concert mi-a dat impresia ca cei doi ani petrecuti in casa si-au spus cuvantul, suntem mult mai retrasi si cred ca am uitat cum este sa ne distram. Poate pana la finele anului ne revenim la energie pre-pandemie.